Dragă melomanule, săptămâna aceasta vom discuta despre un disc-record rupt din domeniul fantasticului și adus pe Pământ de Carlos Santana în 1999, un disc care are un pedigreu fabulos, alături de Santana apărând Lauryn Hill, Wyclef Jean, Rob Thomas, Cee-Lo Green, Eagle-Eye Cherry ori Eric Clapton. De asemenea, însă, un disc care a stat în topuri timp de 12 săptămâni pe locul 1, un disc care a câștigat 9 (nouă) premii Grammy în același an, dar și un disc cu unul din cele mai mari succese comerciale din lume, fiind vândut până în prezent în peste 30 (treizeci) de milioane de exemplare!
Așadar, hai să așezăm împreună povestea acestor fapte de mare record, avem în fața noastră un disc fascinant care stătea pe buzele tuturor la începutul anilor 2000 și de care mai toți am uitat acum, la peste 23 de ani de la lansare.
Îmi aduc aminte că la noi în București, „Maria Maria”, era deja o chestiune care se auzea pe repeat mai peste tot, fie că vorbim de taxi, de autobuze, de supermarket-uri sau de geamuri deschise, Maria Maria răsuna din toate ungherele.
Când eram student, vreo doi ani am activat ca DJ în cartier și mergeam și puneam muzică pe la diverse petreceri și țin minte că Maria Maria era cea mai cerută piesă și de acolo, din scaunul de DJ, din spatele discurilor, pe Maria Maria mi-a fost dat să vad cele mai mari destrăbălări. Maria Maria avea această putere de a face oamenii dezinvolți, de a-i face să se simtă bine, chiar și acolo în Bucureștiul posomorât, în apartamentele mici și înghesuite din Colentina.
Carlos Santana avea în plan acest disc de multă vreme și s-a chinuit ceva timp să meargă la multe case de discuri celebre pentru a semna un contract și să se apuce de treabă. De fiecare dată a fost, însă, refuzat.
Motivele erau evidente: Carlos nu mai avusese niciun succes comercial de peste 20 de ani și era considerat bătrân și o investiție riscantă. Carlos Santana nu era ceea ce este astăzi, puterea sa fabuloasă pe care o știm acum cu toții se datorează în mare parte și lui Supernatural, fără de care Santana nu ar fi devenit atât de viral.
Ba chiar, atunci când alerga pe la casele de discuri și tot era refuzat, există legende care spun că Santana ar fi avut chiar și probleme cu banii, bazându-se pentru trai pe afacerea soției sale.
Albumul cu care trupa Santana s-au remarcat și au devenit cunoscuți a fost „Abraxas” din 1970, un album interesant și conceptual cu care Carlos a ajuns pe locul întâi în topuri. Nimic însă din ce a urmat după acest album, fie că vorbim de albume ale trupei Santana ori că vorbim de albume solo ale lui Carlos, nu au avut puterea lui Abraxas. Mai jos o imagine cu Carlos și trupa sa din 1970:
Reîntorcându-ne la chinul lui Carlos de a găsi o casă de discuri care să îi producă discul, după refuzurile de care povesteam mai sus, apelează în final la singurul producător cu care avusese vreodată succes și cu care avusese o relație de foarte mare înțelegere.
Acest producător se numește Clive Davis și a stat în spatele succesului de început al lui Santana din anii 70. Mai jos o imagine cu Carlos Santana și Clive Davis din timpurile moderne:
Astfel, la o punte de vreo 30 de ani, Santana semnau din nou cu Clive Davis și casa sa de discuri Arista Records. Despre Clive putem spune că este unul din cei mai puternici producători de muzică din lume, având un melanj profesional foarte interesant, pe lângă producție, fiind top-management în case de discuri dar și avocat. Probabil această combinație interesantă l-a determinat pe Clive să aibă în industria muzicală un succes absolut, câștigând 5 premii Grammy în cariera sa, având locul său în Rock and Roll Hall of Fame, ocupând funcții de top-management la Columbia Records, J Records, RCA Music Group și, bineînțeles, Arista Records.
Clive a propulsat artiști ca Sly And The Family Stone, Janis Joplin, Bruce Springsteen, Chicago, Billy Joel, Donovan, Blood Sweat and Tears, Ace of Base, Aerosmith, Pink Floyd, Westlife și, bineînțeles, Santana. În prezent Clive are 91 de ani și este încă activ fiind Chief Creative Officer la Sony Music Entertainment.
Astfel, Carlos a mers în audiență la acest producător legendar și doar cu el a reușit să se înțeleagă și să semneze un deal.
Toți cei care îl urmărim pe Carlos Santana vom ști că este un om pentru care planul spiritual este foarte important și de aceea, Santana este știut pentru că vorbește în pilde și spune niște lucruri foarte interesante. Mai jos pun câteva citate de pe canalele sale de socializare:
Legendele spun că așa vorbește Carlos și în persoană, ceea ce, pentru mine, este extraordinar și citate ca cele de mai sus îmi dovedesc că este un om spiritual care caută adânc în sufletul său și merge pe o cărare foarte specială.
Pe acest drum al deschiderii sufletului și al analizei adânci în partea spirituală a ființei mă regăsesc și eu și pot să recunosc propriile mele gânduri în cuvintele grozave ale lui Carlos.
Însă, nu toți oamenii pot înțelege aceste chestiuni și nu toți oamenii se află la poarta spiritualității. Din acest motiv, cel mai probabil că Santana i-a speriat pe ceilalți producători și a fost și acesta unul din motivele care nu a prezentat încredere pentru a face un deal.
Davis povestește într-un interviu, că atunci la final de ani 90, când au avut întâlnirea legendară despre posibilul proiect Supernatural, Clive l-a întrebat pe Carlos: „cu ce pot să te ajut, ce vrei să faci cu acest nou proiect?” și răspunsul primit din partea lui Carlos a fost:
„I want to reconnect the molecules with the light, man, you know?”
Davis nu s-a speriat și nu s-a ferit de această frază extraordinară care explica pe bună dreptate ceea ce Carlos dorea să realizeze cu acest disc. Spunea Davis: “There’s something about Carlos when he talks like that, and it’s natural, he has the essence of dignity, the essence of grace and spirituality… So that although he’ll talk about the molecules and the light, he’ll talk also in very sensual terms about his music.”.
Deci, iată că Davis știa să vorbească limba lui Carlos și înțelesese imediat, din acea singură frază, ce își dorește artistul să facă și și-a dat seama cât de important este proiectul lui Carlos. Cu toate acestea, a pus o condiție: să aibă voie să intervină la nivel creativ în realizarea discului.
Santana bineînțeles că a acceptat și atunci dorința lui Clive a fost un fel de picătură de geniu: a propus ca discul să fie împărțit în două, jumătate sa fie ceva specific trupei Santana, o muzică care nu ar fi dezamăgit fanii Santana, iar cealaltă jumătate să fie realizată cu ajutorul multor nume celebre ale momentului pentru a forța o atenție sporită pe radio.Ceea ce, daca ne gândim, s-a și întâmplat.
Geniul lui Clive Davis este just, colaborările de pe acest album cu nume mari ale momentului ca Lauryn Hill, Wyclef Jean sau Eric Clapton, au propulsat albumul în stratosferă și l-au făcut imediat cel mai mare succes de pe radio.
Nu trebuie să uităm că trupa Santana și Carlos în 1999 nu erau deloc populari și că dacă ar fi scos acest album fără ajutorul celor de mai sus, atunci ar fi fost un album probabil de succes limitat, doar un alt album Santana.
Însă, ascultătorii primind niște hit-uri fabuloase din partea unor nume pe care le știau deja, aceasta l-a propulsat pe Carlos în a fi din nou cunoscut și în a deveni mega-star-ul care este astăzi.
Țin minte că atunci, în anii 2000, circula în București un banc teribil de grozav la care râdeam cu lacrimi de fiecare dată, fiind vorba de doi indivizi care discutau despre trupa Santana, cât de grozave sunt piesele acestea noi de pe radio (ex. Maria Maria), apoi la final, unul din ei spunea: „da… mișto piesele, păcat că se tot agită moșul ăla la chitară”.
Chiar dacă este doar un banc, spune mult despre cum era văzut Carlos la momentul anilor 2000, fusese uitat și gloria de altădată nu îi mai stătea alături, era doar un chitarist bătrân fără o „voce”. Ba mai mult de atât, la început, vocea din „Smooth” și din „Maria Maria” nu a fost percepută ca fiind a lui, oamenii focusându-se pe cei ce apăreau în față, oamenii nu știau cine este Carlos Santana.
La 30 de ani distanță de succesul său, în anii 2000, lucrurile se schimbaseră, oamenii lucrând la o viteză mai are, nemaiavând timp de subtilități, astfel chitaristul Santana nemaifiind apreciat atât de mult, oamenii focusându-se pe vocile propriu-zise de pe Smooth sau Maria Maria și mai puțin pe forța creativă din spatele lor.
Dar, această confuzie și neînțelegere a noilor melodii Santana a durat puțin și, contrar așteptărilor, împreună cu succesul fabulos al Supernatural, Carlos Santana și-a recăpătat „vocea” și a reușit să realizeze chiar și așa, la bătrânețe, unul din cele de mai de bun simț albume comerciale ale tuturor timpurilor.
Dat fiind melanjul fascinant de muzicieni care au lucrat împreună la realizarea acestui album, voi continua în a spune câteva cuvinte despre cei mai notabili, din păcate să vorbesc despre toți nu aș avea cum, lista oficială de muzicieni și tehnicieni care au lucrat la acest disc este extraordinar de lungă, vorbim de peste 100 de persoane.
Este de remarcat felul în care a fost realizat albumul, fiecare piesă are alt producător, altă grupare creativă și înregistrată în alt loc, în alt studio. Cu toate că acest melanj a existat, când ascultăm discul nu recunoaștem această diferență dintre piese, discul având o poveste comună.
Efectul liric este fabulos, este ca și cum ai avea o carte de poezii scrise de autori diferiți dar ar semăna între ele. Cred că forța creativă care a unit toate aceste elemente și le-a dat un gust comun este chiar Carlos, fiind unul din singurii muzicieni care participă negreșit pe toate piesele acestui disc.
TRUPA SANTANA
Să începem, astfel, chiar cu miezul acestui disc, anume trupa Santana. Chiar dacă au existat de-a lungul timpului multe confuzii între Carlos Santana, chitaristul, și trupa sa numită „Santana”, este greu să spun acum că sunt doua entități separate, pentru că nu sunt, trupa nu ar exista fără Carlos. Cu toate acestea, trebuie menționat că albumul de glorie tinerească „Abraxas” a fost lansat de trupa Santana și nu de Carlos ca interpret solo. Sigur că C. Santana este acel tip de performer care fie că are o trupă în spate fie că nu, „he steals the show” și oricum ai da-o totul va fi despre el, însă într-un sens bun. Trupa Santana se năștea la San Francisco în 1966 și de-a lungul anilor au existat nenumărați muzicieni în componența sa, Carlos fiind singurul constant. Trupa și-a câștigat notorietatea după ce a cântat la Woodstock în 1969. Pe lângă Carlos, cei mai notabili membri ai trupei sunt: Gregg Rolie, Michael Carabello, Michael Shrieve, David Brown și Jose Areas. Hiturile Santana cele mai de preț au fost: “Evil Ways”, “Black Magic Woman”, “Oye Como Va” și “Samba Pa Ti”.
CARLOS SANTANA
Pe numele său complet Carlos Humberto Santana Barragán, s-a născut în 1947 în Mexic și s-a remarcat în anii 60 ca un chitarist atipic care a adus o fuziune interesantă între rock and roll și jazz-ul latin. S-a remarcat că aducea un sound melodic pus peste ritmuri africane și latino-americane folosind pentru prima dată în muzica rock mainstream instrumente atipice ca timbal și conga. Mai jos o imagine cu Carlos în perioada sa de glorie de la finalul anilor 90:
Cum aș putea însă vorbi despre Carlos și să nu menționez nimic despre chitarele lui? Când vorbești de Pavarotti de exemplu, vorbești de vocea sa mare, însă, este de realizat că și Carlos, chiar dacă este un chitarist, are vocea sa și aceasta este dată chiar de chitara sa. Pentru Supernatural, Santana a folosit o chitară specială numită PRS Santana II „Supernatural”, o chitară produsă special pentru el de firma PRS, o chitară cu freturi de nichel, și coarde D’Addario de mărime .009-.042. O imagine mai jos cu chitara în cauză:
PRS – Paul Reed Smith Guitars este un producător de chitare american localizat în Stevensville, Maryland. Compania a fost fondată în 1985 și produce chitare electrice, acustice, bas și amplificatoare. În 1998 PRS au început să producă chitare signature Carlos Santana pe care artistul le-a folosit de atunci cu precădere. Chitarele Santana produse de PRS se diferențiază prin utilizarea de lemn mahon și lemn de trandafir.
Este de remarcat, de asemenea, că Santana nu folosește foarte multe pedale de efecte, chitara sa fiind de obicei conectată la o pedală wah-wah Mu-Tron, apoi la un amp-switcher custom Jim Dunlop care distribuie sunetul în mai multe amplificatoare și boxe de scenă, printre care, cel mai uzual, regăsim Mesa Boogie Mark I, Dumble Overdrive Reverb și Bluotone. Este interesant că sunetul specific „Carlos Santana” nu este produs ca în multe alte cazuri prin procesoare de efecte, ci este produs chiar de el prin simpla comparație a sunetului chitarei trecut prin diferitele amplificatoare, în funcție de ce sunet caută Carlos, ascultă cele 3-4 amplificatoare și discerne ce combinație de amplificatoare face cu ajutorul amp-switch-erului. Carlos creează, astfel, sunetul de chitară perfect „pe viu” prin felul în care combină aceste aparate simple de scenă, uneori cântă 2 amplificatoare împreună, alteori 3 ș.a.md. Rezultatul este atât de simplu dar atât de fascinant!
KC PORTER – Migra, El Farol, Primavera
Un nume foarte prezent pe acest album este KC Porter, căruia Santana îi aduce un omagiu chiar în liner notes: „Dearest KC, your enormous contribution uplifted our music to new levels of ecstasy and excellence”. KC este un producător muzical american, pe numele său Karl Cameron Porter născut în 1962, a lucrat la multe din piesele clasice de pe acest disc ca și producător: Migra, El Farol și Primavera. KC este un bun prieten al lui Carlos însă și un producator foarte bun, producând hit-uri cunoscute de la Ricky Martin, Bon Jovi, Janet Jackson, Toni Braxton sau Scorpions, însă și multe formații și interpreți din zona latino. Mai jos o imagine cu KC:
ROB THOMAS – Smooth
Poate că de Matchbox Twenty nu ai auzit, însă sigur cunoști vocea aceea extrem de grozavă de pe piesa Smooth, acea voce este a lui Rob Thomas, liderul formației Matchbox Twenty. Rob a fost cooptat în proiectul Supernatural chiar de compozitorul piesei Smooth, Itaal Shur. Se spune că atunci când Itaal l-a abordat pe Rob pentru partea de voce a piesei Smooth (care la acel moment se numea Room 17), Rob tocmai ce terminase un tur obositor cu Matchbox Twenty și se relaxa de săptămâni întregi în apartamentul său din Manhattan, jucându-se pe consolă și fumând iarbă, zi-de-zi, neîntrerupt. Este clar însă că a fost întrerupt, totuși, dat fiind că piesa Smooth este considerată de către Billboard a doua cea mai de succes piesă din SUA, prima fiind „Let’s Twist Again” a lui Chubby Checker. Mai jos o imagine cu Rob, Clive și Carlos primind premiile Grammy pentru realizările de pe Supernatural:
WYCLEF JEAN, JERRY DUPLESSIS, THE PRODUCT G&B – Maria Maria
Un alt nume legendar care a participat pe acest album este al haitianului Wyclef Jean de care știm cu toții atât de bine de pe vremea trupei Fugees, alături de Lauryn Hill și Pras. Tot din Haiti vine și Jerry „Wonda” Duplessis, un producător extraordinar și văr al lui Wyclef. Amândoi sunt responsabili de Maria Maria, aceasta fiind compusă de Duplessis și produsă tot de el alături de Wyclef. Vocile de pe Maria Maria aparțin The Product G&B, un duo celebru de R&B compus din David McRae și Marvin Moore-Hough. În imaginea de mai jos poți vedea pe Wyclef și Jerry:
EVERLAST – Put Your Lights On
Una din piesele mele preferate de pe acest album este Put Your Lights On, piesă pe care apare nimeni altul decât Erik Francis Schrody, cunoscut ca și Everlast, pe beat-ul și vocea căruia probabil că toți la un moment dat am sărit în sus, Everlast fiind leader-ul formației House Of Pain și responsabil de mega-hit-ul „Jump Around”. Everlast compusese această piesă fascinantă în timp ce se recupera după un atac de cord în 1998 și a declarat că piesa vorbește despre speranța care apare după ce scapi dintr-un loc extrem de întunecat. Everlast se convertise la Islam în 1996 și de aceea, la finalul acestei piese, vom putea auzi versurile în arabă „La ilaha illa Allah” (tr. „Nu este niciun Dumnezeu, decât Dumnezeu”). Carlos personal îl contactase pe Everlast în 1998 pentru a-i propune să participe pe Supernatural cu o piesă și atunci Everlast a acceptat imediat și a propus Put Your Lights On. Mai jos o imagine cu rapper-ul:
Când pui pe ascultare această piesă, lași imediat în spate ce știai de la House Of Pain și te conectezi instantaneu la „rugăciunea” lui Everlast, o simți că este reală, o simți că este aproape de cer și simți că vine dintr-un loc miraculos, de unde Everlast a scăpat cu viață. Cred că dintre toate piesele de pe album, aceasta de față, este cea mai puternică din punct de vedere energetic, spiritele celor doi, ambele puternice, se întâlnesc magic pe această piesă și își oferă fiecare o cunoaștere neașteptată, ambii, atât Carlos cât și Everlast, vorbind despre același plan al existenței, îndepărtat și apropiat în același timp: planul spiritual – pe care cei doi îl cunosc atât de bine.
În liner notes, Carlos îi declara lui Everlast: „Dearest Everlast, your song captures our mission to spread hope, peace, love, light and joy to the heart of physical life and floods the listener with inspiration and hope”.
În încheiere îți mărturisesc că de fiecare dată când ascult acest album mă las copleșit de puterea sa fantastică, de cele doua „fețe” ale sale, cea clasică și cea de radio și le îmbrățișez pe ambele și le recunosc drept la fel de importante și de grozave.
Te invit, de asemenea, să descoperi vocea reală a lui Carlos pe piesa Africa Bamba, unde o să îl poți asculta interpretând vocea principală, bineînțeles alături de nelipsita și magica sa chitară PMS din lemn de mahon. Această piesă sigur o să îți amintească de Abraxas.
Dar, în același sentiment, te invit să asculți și Corazon Espinado, unde chitara lui Carlos demonstrează că ceea ce Carlos discutase cu Clive atunci în birou, s-a întâmplat, și noi știm acum, Carlos, că ți-a reușit cu brio: you have successfully realigned the molecules with the light.
Your unique light. We are humbled.
Te invit să ne mărturisești experiența ta cu acest disc fie în comentarii mai jos, fie pe grupul de Facebook „Melomani Romania”.
Silviu TUDOR
An article written in my sweet spot,
and this is what I’ve heard.
Spotify:
Tidal:
Apple Music:
Un album excelent. Un articol care scoate în evidență genialitatea lui Carlos, și filozofia lui muzicală. Trebuie ascultat neapărat de orice iubitor de muzică.