Traim intr-o perioada in care termenul Hi-Res sau Hi-Fi este aruncat de colo-colo si “lipit” pe o gramada de produse audio-video, chiar daca in realitate acest standard nu este atins. Acesti termeni au devenit scheme de marketing, strategii menite sa fure atentia si privirea. E oarecum asemanator cu ce experimentam in domeniul alimentar/culinar cu termenul de “bio”, trantit pe orice fel de produs ca sa para mai sanatos (macar in acest domeniu exista o autoritate care verifica certificatele bio, iar unde se constata ca sunt folosite cuvintele de acest gen doar pentru ca suna bine, se aplica si o amenda).
Nu exista o politie audio sau o autoritate care sa verifice aceste lucruri, motiv pentru care certificarea Hi-Res sau Hi-Fi a materialelor audio implica un procedeu anevoios si foarte relativ, de altfel – pentru ca sunt multi factori la mijloc pentru a determina corect nivelul de compresie al unor fisiere audio.
Noi am ascultat piesa “Wish you were here” de la Pink Floyd in variante diferite de compresie – de la FLAC 24 bit PCM 96kHz, pana la Mp3 de 128 kbps. Diferenta dintre o varianta cu adevarat Hi-Res/Lossless si lossy MP3 este treptat sesizabila pe masura ce facem trecerea spre formatul de compresie mare.
Este asemanator cu situatia in care ai o fotografie de mici dimensiuni si o setezi ca wallpaper pe un display cu rezolutie de doua ori mai mare – marind fotografia, vei avea o imagine pixelata, neclara, stearsa. In compresie FLAC avem o spectograma curata, cu sunete bine delimitate, conturate, ascutite. Restul, toate par intinse, amplificate, iar in partea superioara de la spectograma MP3-urilor, observam o eliminare severa a frecventelor de peste 16-20 kHz – aici pierdem foarte multe dintre “fineturile”, cum s-ar zice, piesei.
Ce pierdem anume? Ascultati ce sunete sunt lasate pe dinafara din varianta MP3 128 kbps, fata de FLAC**
(** este un audio pur orientativ, un mp3 care si el la randul sau este comprimat. Neputand sa publicam un fragment FLAC pentru comparatii audio directe, ar fi insemnat convertirea ambelor variante la MP3 ceea ce ar fi dus calitatea la acelasi nivel jos pentru ambele fisiere).
Desigur, asa, de sine statatoare, aceste sunete nu reprezinta o armonie. Ele sunt resturile din varfurile ascutite ale sunetelor – sunt ca frunzele cazute din pomi, care atunci cand erau la locul lor, intregeau copacul.
Sunt detaliile ce dadeau definitia inaltelor si catorva joase, care, alipite pe varianta MP3 ciuntita prin compresie, ar intregi experienta sonora – de cele mai multe ori aceste detalii dau textura, starea melodiei – fara ele, multe melodii pot pierde din personalitate, emotie si realismul instrumentelor.
Scena Music Streaming din Romania:
Sa vedem ce calitate audio ne ofera serviciile de streaming disponibile in Romania la ora actuala. Un lucru e cert – momentan, in afara de Tidal niciun serviciu de stream de muzica nu este capabil sa ofere o calitate cu adevarat Hi-Fi. Cu abonamentul Hi-Fi, Tidal pune la dispozitie stream in format Flac la 16 bit, 44kHz, 1411 kbps, calitate pe care o putem numi fara griji “Lossless” . Ba mai mult, la conturile HiFi, utilizatorii au acces la rubrica “Tidal Masters”, unde ne rasfatam cu o calitate MQA – HiFi la 96 kHz / 24 bit).
Contul premium, cel inferior contului HiFi, ofera calitate AAC 320 kbps. Din start, peste orice putem gasi in tara in materie de servicii de music streaming.
Acum – ce alte servicii de streaming avem disponibile in Romania? Sa scoatem din discutie pentru moment Tidal, care oricum castiga detasat la nivel de functionalitate.
Mai exista Deezer, Zonga, Google Play Music si Apple Music. Sunt foarte multi care folosesc Spotify prin diverse metode, insa va explic de ce un cont free Spotify este probabil cea mai rea alegere d.p.d.v al calitatii audio.
Apple Music pune la dispozitie muzica in calitate AAC 256 kbps, Deezer pune la dispozitie muzica in format maxim MP3 la 320 kbps, Google Play Music la fel precum Deezer, iar Zonga ofera si ei MP3 320 kbps (cred ca MP3, nu am gasit informatia concret). Spotify ofera format OGG Vorbis la 160 kbps maxim la conturile free pe desktop, mobil si web player si 320 kbps OGG Vorbis la conturile premium (indisponibile in Romania). Un cont free Spotify ofera cea mai slaba calitate posibila dintre toate serviciile streaming disponibile in Romania – altfel sta treaba cu contul Premium, insa.
Intre AAC, OGG Vorbis si MP3, un lucru este cert – MP3 este un format care pierde cel mai mult din detaliile muzicii la compresie. Lupta se da intre AAC si OGG, iar parerile sunt oarecum impartite, insa majoritatea clasifica formatul OGG Vorbis ca fiind castigator, pastrand cele mai multe detalii ale muzicii la compresie. Excluzand Spotify care nu este disponibil in Romania, intre Tidal, Deezer, Zonga, Google Play Music si Apple Music va castiga formatul AAC 320 kbps de la Tidal, fiind superior formatului AAC 256 kbps de la Apple.
Imediat dupa, urmeaza Deezer, Zonga si Google Play Music pe acelasi loc.
Sa presupunem, insa, ca Spotify Premium ar fi disponibil in Romania. Cu toate ca nu este atat de usor de sesizat diferenta dintre OGG Vorbis si AAC, Spotify, am asista la o lupta puternica intre contul premium Tidal si cel de la Spotify. 320 kbps OGG Vorbis si 320 kbps AAC sunt extrem de apropiate – probabil chiar greu de sesizat si urechilor antrenate. Aici probabil alegerea s-ar face in virtutea functiilor oferite de fiecare serviciu, punct in care ma tem ca Tidal ar ramane departe de tot in urma. Sistemul de sugestii de piese noi si recomandari este mult depasit de Spotify, care fac din servicul lor un scop sa te bucure cu sugestii bazate pe gusturile tale. Experienta si prezenta pe piata isi spun cuvantul aici.
Pana una alta, pentru calitate Hi-Fi sau Audiofila, vom recurge fie la Tidal (care ofera si MQA in abonamentul HiFi) sau la a cumpara melodiile in format FLAC de pe site-uri precum www.HDtracks.com.
Mereu ramane valabila varianta de muzica de pe suport fizic, respectiv CD-uri, DVD-uri, SA-CD sau discuri de vinil. Pana cand vom avea posibilitatea de a alege si intre alte servicii audio de streaming care permit calitate Hi-Fi precum Qobuz sau Deezer Elite (disponibil doar in Anglia si impreuna cu sisteme audio Sonos), optiunile vor fi putine, dar chiar si asa e mai bine decat nimic.
Asteptam cu drag lupta dintre serviciile de music streaming!
Salut,
Am o intrebare: FLAC-urile ar trebui, teoretic, facute din track-urile originale si nu dupa alte formate. Se poate identifica cumva acest aspect?
La un blind test A/B intre 320kbps mp3 vs FLAC, peste 99% din populatie nu stie sa faca diferenta. As fi curios ce rezultate obtineti voi la un astfel de test.
Parerea mea e ca mai degraba ar trebui sa incercati sa convingeti populatia de alte lucruri misto si chiar demonstrabile omului obisnuit pentru care ar trebui sa paseasca in lumea HiFi, decat 320 kbps mp3 vs FLAC.
AlexPop ..Cu toata dragostea ,achizitionezati o paca audio cu 192khz la Pc cumpara un DAC bunicel extern si un aplificator bun niste casti Sennheiser…si dupa si bunica ta surda va face difernta ..iti promit..dar te costa cam 300placa pc,500 Dac’ul,1000Amp,si intre 500-1500 Castile = 3000 nu lei Euro.