Amplasarea boxelor in camera

Amplasarea corecta a boxelor in camera este cel mai ieftin si mai simplu upgrade pe care il puteti face sistemului dumneavoastra stereo. In cazul in care nu sunteti multumiti de sunet, este foarte indicat sa incercati sa cautati o asezare optima a boxelor inainte de a testa un nou amplificator, un nou DAC sau alte cabluri. Este posibil ca simpla mutare a incintelor sa rezolve mai multe neplaceri si sa va scuteasca de cheltuieli suplimentare.

Multa lume nu da o mare importanta amplasamentului boxelor, pe de o parte fiindca in majoritatea cazurilor o asezare optima incurca putin functionalitatea camerei respective, iar pe de alta parte fiindca multi nu stiu ca boxele lor pot oferi un sunet mai bun, cu electronicele existente, in propria lor camera de auditie.

Nu exista niste retete fixe, situatiile din teren sunt diverse si rezultate excelente pot fi obtinute pe cai diverse. Din fericire, amplasamentul boxelor este o chestiune care tine de acustica si abordarea este una mai degraba stiintifica decat una care tine de ocultism, magie si initieri ezoterice.

In viata de zi cu zi, ne lovim de mai multe aspecte de care trebuie sa tinem cont atunci cand discutam despre sunetul unor boxe in camera de auditie. Cele mai importante probleme care pot fi rezolvate prin amplasamentul optim al boxelor sunt:

– probleme tonale ( frecvente reproduse exagerat sau atenuate ).

– probleme de imagine stereofonica, (asa zisul “soundstage”)

Dintre aceste doua mari categorii, prima este una care depinde in mare masura atat de calitatile acustice ale boxelor, cat si de proprietatile fizice ale camerei de auditie (natura peretilor, dimensiunile camerei). Un amplasament optim poate ajuta, dar este putin probabil sa rezolve singur aceste probleme. In marea majoritate a cazurilor trebuie facut si un tratament acustic (chiar si minimal). Prin tratament acustic ne putem gandi la solutii profesionale (panouri de difuzie, bass-trapuri, panouri de absorbtie) sau chiar la metode empirice, improvizate (cuverturi groase, covoare, rearanjarea mobilierului existent).

A doua categorie de probleme este legata de inexistenta acelui “soundstage”. Acest termen pe care noi preferam sa-l numim “imagine stereofonica” este legat de o iluzie auditiva pe care sistemul dumneavoastra este capabil sa o produca si trebuie sa o obtina. Sunetul trebuie sa para ca vine de undeva dintre cele doua boxe, cu instrumente bine definite ca pozitie atat stanga-dreapta cat si fata-spate. In majoritatea inregistrarilor stereofonice trebuie sa ai impresia ca stai in fata unei scene pe care sunt muzicieni. Sunetul nu trebuie sa para ca se aude direct din boxe (din stanga si din dreapta), boxele trebuie sa dispara, ca si cum nu ar exista. Bineinteles ca la mijloc este o mica inselatorie pe care o face sistemul nostru audio, inselatorie de care inginerii de sunet care au facut inregistrarea nu numai ca au fost avizati, ba chiar au actionat in mod deliberat pentru obtinerea ei.

Sunetul care vine direct din fata noastra va fi auzit de ambele urechi in mod egal. Sunetele care vin din lateral vor fi auzite decalat de cele doua urechi, iar mica intarziere dintre cele doua receptii va fi interpretata de creier drept o informatie legata de pozitionare. Astfel, creierul va localiza destul de exact directia din care este emis sunetul. Sistemul stereo se bazeaza pe acest mecanism. Boxele se afla in pozitii fixe, dar sunetul din inregistrari sufera diverse procesari si artificii astefel incat sunt induse defazaje ale sunetului aceluiasi instrument in boxa stanga si in cea dreapta. Daca informatiile ar fi absolut identice, am avea practic un sunet mono, instrumentul s-ar auzi fix din centru (la fel ca la inregistrarile vechi, de dinainte de anii ’60). Micile diferente vor pacali creierul cum ca instrumentul respectiv canta mai la stanga sau mai la dreapta scenei, iar marimea defazajelor este proportionala cu distanta fata de centru.

Revenind la problema asezarii boxelor in camera, daca ne referim la boxe stereo normale (boxe pe compresie sau bas-reflex, cu difuzoare de tip clasic, indiferent de modul lor de dispunere) si nu la boxe omnidirectionale sau speciale (gandite de producator sa fie asezate doar intr-un anumit mod), solutia de la care trebuie plecat este reprezentata de dispunerea boxelor intr-un triunghi isoscel ascutit-unghic ca varful in punctul de auditie. Ideea este ca distanta dintre dumneavoastra si boxe sa fie mai mare sau cel mult egala cu distanta dintre boxe.

Legat de locul unde poate fi amplasat acest triunghi in camera, noi nu am intalnit pana acum o pereche de boxe care sa nu aiba de castigat in sunet de pe urma departarii fata de peretele din spate si de peretii laterali. Peretii laterali au ca efect o reflexie a sunetului emis de catre boxa, reflexie care va ajunge cu o anumita intarziere fata de unda directa deoarece are un drum mai lung de parcurs. Daca peretele lateral este apropiat, atunci intarzierea va fi destul de mica. Creierul poate face diferenta dintre unda directa si reflexie doar daca defazajul dintre ele este mai mare. Cu alte cuvinte, daca peretele este mai departe iar reflexia intarzie mai mult, creierul o distinge si nu o baga in seama. Daca peretele este apropiat si reflexia vine imediat dupa unda directa (un interval sub 5 ms), creierul o considera ca fiind semnal direct iar ea se suprapune cu informatia utila si o perturba. Astfel avem de a face cu o imagine stereo “neclara”. Ideal este sa departam boxele fata de peretele lateral. Daca nu este posibil, atunci putem apela la artificii, sa plasam un panou de difuzie sau un obiect de mobilier cu suprafata neregulata, care sa sparga cumva unda reflectata direct si sa o imprastie in diverse directii. Fata de solutia utilizarii unui element de absorbtie, un element de difuzie va reusi sa anuleze efectul nociv al reflexiei primare, dar va pastra energia sonora in camera si va ajuta la obtinerea unei dinamici cat mai bune a sunetului.

Informatia sonora care determina directia sunetului se afla in registrul frecventelor medii-inalte. Ce se intampla cu reflexia acestor frecvente este important pentru imaginea stereofonica, iar ce se intampla cu reflexiile frecventelor joase este important doar pentru calitatea reproducerea basului. Sunetele joase au lungimi mari de unda (comparabile cu dimensiunile camerei), sunt reflectate de peretii masivi si densi (traverseaza peretii subtiri sau placarile cu gips-carton), iar interferentele acestor reflexii cu unda directa transmisa de boxa pot duce la anulari (lipsa bas) sau suprapuneri (bas exagerat, bubuit). Aceste situatii extrem de neplacute sunt mai dificil de tratat si putem fie sa incercam sa anulam reflexiile (cu tratamente acustice de tipul bas-trapurilor), fie sa cautam o alta pozitie a boxelor astfel incat sa evitam suprapunerea nedorita a sunetelor.

In cazul in care aveti boxe de raft, va recomandam asezarea lor pe standuri dedicate sau chiar improvizate, astfel incat tweeterul (difuzorul responsabil cu frecventele inalte) sa fie ridicat aproxiamtiv la inaltimea urechii (in conditiile in care sunteti asezat in pozitia in care ascultati muzica).

Inafara de departarea sau apropierea boxelor una fata de cealalta, pentru a obtine o imagine stereo larga si bine focalizata puteti experimenta si cu rotirea boxei fata de axa ei verticala (asa-zisul “toe-in / toe-out”), mergand de la focalizate spre ascultator si pana la asezarea boxelor paralele intre ele. Nu exista o reteta clara si sigura, comportamentul boxei depinde de caracteristicile ei tehnice (dispersia laterala). Producatorii au recomandari specifice, de exemplu Dali recomanda amplasarea paralela a boxelor in timp ce Audio Physic sau Raidho recomanda focusul pe un punct aflat undeva in spatele locului de auditie (axa boxei orientata catre umerii ascultatorului).

Un alt aspect de care trebuie tinut cont este cel legat de tratarea acustica a camerei. Se pot folosi panouri fonoabsorbante pentru anularea unor reflexii (mai ales in zona frecventelor medii-inalte). Utilizarea exagerata a acestui tip de tratament acustic va duce catre obtinerea unei camere “moarte”, o camera fara reflexii, un efect benefic pentru imaginea stereofonica dar care poate dauna dinamicii generale a sunetului (un sistem cu o dinamica buna se remarca prin posibilitatea de a reda foarte clar sunete de nivel mic si de a exploda pe pasajele forte, fara sa umblati la butonul de volum – cel mai usor de testat este cu muzica simfonica sau cu inregistrari de opera ).

Cele mai dificile camere, din punct de vedere al dimensiunilor, sunt cele de forma patrata. In acest caz particular, puteti lua in calcul si solutia unui plasament al boxelor total neconventional (puteti experimenta prin dispunerea triunghiului boxe-ascultator astfel incat nici o latura sa nu fie paralela cu vreun perete).

Practic, puteti incepe prin a incerca o pozitie a boxelor astfel incat sa fie cat mai departe una de cealalta, la macar 50 cm de peretii laterali si de cel din spate. Incercati sa gasiti un punct din care sa puteti asculta, astfel incat distanta dintre el si boxe sa fie aproximativ egala cu cea dintre boxe. Cu cat boxele sunt mai departate, cu atat imaginea stereo va fi mai lata. Daca sunetul este neclar, instrumentele sunt neconturate, nefocalizate sau vine dinspre boxe in loc sa se formeze intre ele, atunci incepeti sa apropiati boxele una fata de cealalta pana cand se rezolva aceste probleme, pastrand fix locul de auditie. Apoi puteti experimenta cu departarea fata de peretele din spate, macar ca exercitiu (in caz ca veti starni protestele altor membrii ai familiei). Aduceti boxele din ce in ce mai in fata, culisand pe laturile triunghiului si vedeti daca imaginea stereo castiga sau nu in adancime. Daca locul de auditie a fost dus mult prea aproape fata de peretele din spate iar acesta este un perete gol, puternic refletant, puteti incerca fie sa veniti mai in fata, fie sa plasati pe el un element decorativ care sa joace si rol acustic, chiar si temporar (un tablou, un raft, o draperie cu falduri). Pentru a aprecia rapid gradul de reverberatii al camerei dumneavoastra, este suficient sa aplaudati mai rar. Reverberatiile foarte puternice si de lunga durata nu fac bine si ar fi ideal sa le puteti combate prin adaugarea de elemente acustice de absorbtie si/sau difuzie, fie ele si improvizate.