Dragă melomanule, este uimitor să realizez că a mai trecut încă un an, parcă de abia ce terminam de scris articolul de anul trecut despre Wham! și al lor Last Christmas. Este uimitor cât de repede trece timpul și ajungem să ne spunem din nou „Crăciun Fericit”, de parcă nu ar mai trebui să dăm jos luminițele din brad tot anul, să rămână un Crăciun perpetuu, poate așa ar fi mai multă pace între oameni. Pentru că, fără doar și poate, melomanule, scriu aceste rânduri acum la final de 2024 și, mai presus de orice, mă păstrez îngrijorat de starea planetei, cu ale sale focare de conflict care ușor, ușor, năpădesc toate punctele cardinale și, cel mai grav, virusează oamenii umplându-i de ură și spirit de ceartă.
Astfel, de liniștea pe care o dă muzica avem nevoie mai mult că oricând, iar, în preajma sărbătorilor, colindele sunt cea mai grozavă muzică, și unde le-am putea regăsi în stare mai pură decât în trecut, un trecut în care războiul tocmai ce se terminase, Europa se refăcea și America se retrăsese acasă pentru a se focusa pe lucrurile frumoase, aici intrând în scenă acest album de colinde despre care o să îți povestesc astăzi, lansat în 1957 de Frank Sinatra la Capitol Records.
Discul se numește „A Jolly Christmas from Frank Sinatra” și conține cele mai grozave colinde americane, vocea unică a lui Frank cântând colinde consacrate ca Jingle Bells, I’ll Be Home For Christmas, Have Yourself a Merry Little Christmas, Silent Night ori Adeste Fideles.
Nu sunt un fan înrăit al Americii, însă dacă ar fi să recunosc ceva extraordinar de bun în realizările sale, atunci aș menționa bucuria americanilor referitor la sărbătorile de iarnă, la Crăciun, la cadouri, la străzi și orașe împodobite și la ideea ca măcar în perioada aceasta să încercam să fim mai buni. Dacă ar fi să aleg să pot trăi undeva în spațiu și timp, atunci aș alege un orășel cochet din America de Nord în perioada de anii 50-60, pe care eu o consider de mare glorie, și dacă ar fi să pot să aleg și perioada din an în care să trăiesc acolo, atunci aș alege perioada de iarnă și as vrea să trăiesc, cum spuneam și mai sus, un Crăciun perpetuu.
Nu am vizitat niciodată America, însă de sărbători îmi permit mereu să îmi imaginez cum ar fi Crăciunul acolo, cum este Central Park împodobit, revizitez în minte scene din Home Alone 2 și îmi imaginez marile bulevarde ale orașului luminate de bucuria oamenilor pentru Crăciun.
Revenind la discul nostru, îți spuneam mai devreme că se lansa în 1957 la Capitol Records, fiind primul album integral de colinde lansat de Frank Sinatra. Corul ce se aude pe fundal este Ralph Brewster Singers, iar orchestra îi aparține lui Gordon Jenkins, marele orchestrator american. Mai jos o imagine cu Frank și Gordon:
Lista de piese a discului este simplă: fața 1 a discului conținând colinde „moderne”, iar fața 2 conținând colinde religioase. Mai jos lista completă de cântece:
FAȚA 1: Jingle Bells, The Christmas Song, Mistletoe and Holly, I’ll Be Home for Christmas, The Christmas Waltz și Have Yourself a Merry Little Christmas.
FAȚA 2: The First Noel, Hark! The Herald Angels Sing, O Little Town of Bethlehem, Adeste Fideles, It Came Upon the Midnight Clear și, bineînțeles, Silent Night.
Casa de discuri Capitol a decis în 1965 să relanseze discul, schimbându-i coperta și numele, numindu-se acum The Sinatra Christmas Album. Cu toate acestea, această schimbare nu a durat mult, spre finalul anilor 80 discul revenind la titulatura și forma originală, singura diferență fiind făcută de câteva piese bonus aflate în plus pe CD, cea mai notabilă fiind White Christmas, care nu fusese inclusă pe LP-ul original din motive de spațiu.
Cred că cea mai importantă particularitate a acestui disc este chiar faptul că îi aparține lui Frank Sinatra, cred că a fost o surpriză pentru toată lumea să vedem un astfel de entertainer cântând colinde de Crăciun, aducându-le acestora savoarea Sinatra, această dimensiune plină de intimitate, acest mod unic al lui Frank de a cânta.
Cred că A Jolly Christmas from Frank Sinatra a fost printre primele discuri de Crăciun dedicate persoanelor care petrec singure Crăciunul. Să petreci singur sărbătorile de sfârșit de an poate fi pentru unii o tristețe teribilă, însă pentru alții o chestiune de normalitate, iar, dacă tot ești singur de ce să nu petreci toate acestea cu bine, cred că acest disc a fost printre primele care a îmbrățișat oamenii care au întâmpinat singuri sărbătorile de iarnă, aducând această intimitate specială dată de modul lui Frank de a cânta, nefiind neapărat ceva trist, ci mai degrabă ceva special, neauzit până atunci in interpretarea de colinde.
Trebuie să ne gândim că Sinatra era la vârful carierei sale în 1957 când a fost înregistrat acest disc, abordând lucrurile foarte fin și cu mult bun simț, iar aceasta se poate observa din plin pe acest disc. De remarcat de asemenea că discul a fost înregistrat în iulie, în mijlocul verii, într-o capitală a soarelui, Hollywood. Este interesant însă că, cu toate acestea, se simte iarna pe disc, căldura fiind și ea prezentă, dar nu sub formă de soare arzător de vară, ci de căldura vocii inegalabilului Frank.
Este de remarcat, de asemenea, că Frank Sinatra este considerat inventatorul albumului de tip „mood”, discurile sale fiind toate încadrate separat într-o stare unică acelui disc, așa și discul de față, A Jolly Christmas from Frank Sinatra, ne atrage în această stare unica a Crăciunului, o stare festivă de bine, puțin melancolică, dar plină de bucurie.
Pun emfază pe această idee de intimitate în modul lui Frank de a cânta aceste colinde, este suficient să închidem ochii și ni-l imaginam pe Frank cântând de unul singur în fața unui șemineu aprins, până și cei din backing vocals sunt undeva departe de Frank, acompaniindu-l parcă din vis.
Dacă pe prima față a discului am găsit colinde celebre și moderne la vremea când acest disc se lansa, inclusiv o variantă „swing” a celebrei Jingle Bells, atunci este de remarcat antiteza cu care ne surprinde partea secundă a discului, formată exclusiv din colinde clasice, le-am putea numi religioase, unele dintre acestea mai vechi decât America.
Această a doua parte parcă îl mută pe Frank din fața șemineului într-o mică capelă siciliană, din care acesta revine la ideea de bază a unui colind, anume să transmită bucuria nașterii lui Cristos. Frank reușește acest lucru cu brio, chiar dacă în viața sa personală era un vifor teribil în timpul înregistrărilor și mai târziu a lansării acestui disc, Frank divorțând de celebra Ava Gardner, parcurgând un divorț tumultos, fiind și el un om singur atunci când lansa acest disc, cântând singur pentru oameni singuri, cum remarcam mai devreme. Însă, artistul Sinatra este desăvârșit, pentru că niciuna din problemele sale personale nu se simt în acest disc, ba chiar opusul, cred că acest album l-a vindecat pe Frank în perioada respectivă, permițând să se canalizeze prin el bucuria Crăciunului.
Aceasta ar trebui să fie, dragă melomanule, ceea ce ne conduce și nouă spiritul în perioada aceasta de sărbători, dar și în această perioadă de mare încercare pentru rasa omenească. Întorcându-mă la primul paragraf al acestui articol, nu pot să nu îmi exprim din nou îngrijorarea pentru cele ce se petrec în lume în perioada aceasta – războaie, neînțelegeri, ură și încordare.
Știu că printre noi suntem și oameni care prețuim pacea și care luptăm din răsputeri să menținem înțelegerea între oameni, păstrându-ne logica și rațiunea intacte. Așa că gândurile mele merg mai întâi către voi aceștia, să facem cumva să extindem această pace și către cei care nu o mai vor, abătându-se de la bucuria Crăciunului, de la bucuria de a fi oameni și de a ne oferi pace între noi. Apoi gândurile mele merg către toți ceilalți, rugându-vă să fim mai buni acum de sărbători, să fim mai cumpătați, să ne controlăm mai bine și să facem apel întotdeauna la logică si rațiune si, înainte de orice altceva, să fim mai întâi buni. Nu vă lăsați conduși de ura și spiritul de ceartă care plutesc în aer din ce în ce mai concentrat. Trebuie să fim mai buni de atât, să ne acceptăm unii pe alții, să nu ne mai judecăm între noi și, cel mai important, să nu ne mai certăm, pentru că, dragă melomanule, cum bine spunea Zaharia Stancu: „dacă ne certăm, poate nu o să mai avem timp să ne împăcăm”.
Te las cu vocea lui Frank Sinatra, alături de acest disc minunat de acum foarte mulți ani, o adevărată capsulă a timpului pe care o putem deschide în fiecare an de Crăciun și să lăsăm să scape din ea un pic mai multă pace în lume, pentru că acum avem mai multă nevoie ca oricând de ea. Pace să fie, oameni buni.
Crăciun Fericit dragă melomanule! Inima cât mai sus! Va fi bine!
Te invit să ne mărturisești experiența ta cu acest disc fie în comentarii mai jos, fie pe grupul de Facebook „Melomani Romania”.
Silviu TUDOR
An article written in my sweet spot,
and this is what I’ve heard.
